Categories
Uncategorized

Copilul, oglinda noastră

Copilul, oglinda noastră

Autor: Anca Bodea

Adesea, copilul se trezește dimineața și se duce să-i trezească pe tata și pe mama, care ar vrea să mai doarmă: acesta este capriciul de care se plâng în general toți părinții. Dar copilul care se dă jos din pat este un suflet curat, care face ceea ce ar trebui să facă toți: când răsare soarele, toți ar trebui să se scoale, dar părinții lui încă mai dorm și micuța ființă se duce la ei ca și cum ar vrea să le spună: “Învățați să trăiți cu evlavie, dimineața omul se scoală!” […] Copilul care iubește își trezește nu numai dimineața mama și tatăl care dorm prea mult, ci adesea chiar și în mijlocul vieții. Cu toții avem tendința să adormim la un moment dat în viață și trebuie să vină o ființă nouă care să ne trezească și să ne țină treji într-un mod care nu este al nostru, o ființă care să acționeze altfel decât noi și care să vină să ne spună în fiecare dimineață: “Uite, asta este o altă viață, trăiește mai bine!”
Maria Montessori, Copilul în familie.

Dragi părinți,

PUTEM SĂ UMPLEM SUFLETUL COPILULUI DOAR DIN PREAPLINUL NOSTRU.

~ Putem planta în el sămânța iubirii, a bunătății, a cunoașterii de sine și a empatiei, doar după ce noi dăm pe dinafară de iubire pentru sine și pentru ceilalți, de acceptare, încredere și compasiune.

~ Putem îmbrățișa bucuria lui de viață, doar după ce noi ne dăm voie să trăim viața din plin.

~ Putem să îi oferim libertatea de care are nevoie pentru a explora și a cuceri lumea, doar după ce noi am simțit gustul propriei libertăți, am renunțat la control și am dat voie curiozității să se manifeste.

~ Putem să îi punem limite sănătoase, cu blândețe, doar după ce am înțeles că el ne iubește și ne acceptă și în acele momente și după ce am înțeles câtă nevoie are de aceste limite.

~ Putem să încurajăm creativitatea lui, doar după ce am dat voie creativității să se manifeste.

~ Putem să îl lăsăm să danseze în ploaie, să umble desculț prin iarbă, să sară în bălți, să îmbrățișeze copaci, să ocrotească plantele și animalele, doar după ce noi am înțeles cât este de importantă relația cu natura.

~ Putem să îi oferim libertatea de a-și iubi bunicii, doar atunci când noi ne iertăm și ne iubim părinții necondiționat.

De aceea, a ne pune pe noi pe primul plan, a ne iubi, a petrece timp cu noi în fiecare zi, a ne vindeca puțin câte puțin, a investi în noi, a cere și a accepta ajutor, nu se numește egoism. Dimpotrivă, poate fi cea mai mare dovadă de iubire pentru copiii noștri și pentru ceilalți.

A îi oferi copilului exemplul iubirii de sine este darul cel mai de preț.

Image

          Sursa foto: psihologiepentruviata.ro

Copilul ne oglindește stările, trăirile, emoțiile, sănătatea interioară și pe cea a corpului nostru. Chiar dacă nu știe exprima în cuvinte, el ne transmite zilnic mesaje despre cine suntem, care sunt nevoile noastre, la ce e necesar să fim atenți și să îmbunătățim. Uneori, plânsul lui e strigătul nostru înnăbușit.

Dacă ați început acest proces, bucurați-vă de călătorie în continuare.
Dacă simțiți că e momentul pentru schimbare, dar nu știți cum să începeți, doar fiți deschiși. Vor apărea necontenit persoanele și situațiile potrivite.

Dacă sunteți cu o treaptă mai sus, fiți recunoscători pentru ce ați devenit și dați mai departe din darurile primite. 

Doar din preaplinul nostru putem umple cupa vieții copiilor noștri.

Leave a Reply

Your email address will not be published.